Toata lumea vrea sa ajunga in rai, dar nimeni nu vrea sa moara

Prima zi de scoala !

Prima zi de şcoală are, în fiecare an, un farmec aparte. Totuşi, în ultimul secol, au intervenit atât de multe schimbări încât par universuri diferite. De la felul cum se prezintă copiii în prima zi de şcoală până la felul cum se prezintă cadrele didactice în aceeaşi zi, de la modul de abordare a întregului eveniment şi până la felul în care şcolarii sunt organizaţi în curtea şcolii înainte de prima sonerie, totul s-a schimbat.

A trecut şi cântecele dedicate conducătorului suprem, au trecut şi cravatele tricolore, au trecut şi şorţuleţele albastre, apretate. Este vremea când toamna nu se numără bobocii, ci tabletele şi steluţele de pe tricouri, însă schimbări şi-au făcut simţită prezenţa în toate aspectele vieţii cotidiene.

De la fundiţe şi şorţuleţe apretate la ţinute de zi îndrăzneţeSigla Romaniei inainte si dupa anul 1989

Diferenţele ce ţin de modă şi permisivitatea ţinutelor sunt, poate, cel mai uşor de remarcat: majoritatea şcolilor au renunţat la uniforme, ceea ce permite copiilor să fie îmbrăcaţi fără nicio noimă cromatică, fără nicio urmă de interes faţă de diferenţele sociale. În prima zi de şcoală, copiii sunt îmbrăcaţi cu haine colorate, la modă, pe care şi le aleg dintr-o multitudine de variante.

Învăţătoarele, profesoarele şi profesorii au şi ei tinute în pas cu moda – majoritatea respectă din acest punct de vedere normele de decenţă, însă moda nu este ignorată. În aspectul doamnelor profesoare, însă, poate fi remarcată cu uşurinţă notorietatea obţinută în timp de diferitele truse de machiaj. Atunci, machiajul era discret, adesea compus numai din câteva linii subţiri de dermatograf şi un ruj de un roşu natural. Astăzi, machiajul doamnelor profesoare este o adevărată operă de artă ce combină fel de fel de texturi, nuanţe şi grade de strălucire.

Nu trebuie uitate nici costumele de la serbări – costume pe care, cel mai adesea, le confecţionau chiar mămicile, cu mâinile lor magice – oricât de obosite ar fi fost, îşi găseau şi timp, şi energie să croiască pentru fiecare copil costume pentru serbare. Acum, suntem cu toţii mult prea ocupaţi şi, în plus, se pot găsi costume pentru copii în magazinele online, iar modelele sunt cu mult mai diversificate şi mai complexe decât cele ce puteau fi croite de mămici.

De la Dacia la maşini şi destinaţii occidentale

În comunism, cele mai întâlnite maşini din România erau Dacia 1300, Oltcit Club, Trabant, Lada şi Volga, alături de alte câteva. Numărul exemplarelor, însă, era cu mult mai redus decât numărul autoturismelor personale din zilele noastre. În prima zi de şcoală, părinţii îşi duceau copiii de mână până la careu odinioară. Astăzi, în prima zi de şcoală se defilează cu autoturisme care de care mai moderne şi mai lucioase.

Astăzi, românii, indiferent că-şi permit cu adevărat sau nu, fac din achiziţionarea unei maşini străine o prioritate. Sigur, aspirăm către crearea unui confort sporit şi către economisirea timpului. Cu toţii o facem. Desigur, pentru toate maşinile acestea occidentale trebuie, ocazional, piese auto de schimb, însă chiar şi acestea din urmă se găsesc la toate colţurile, astfel încât cumpărătorii îşi permit să vâneze magazinele online cu cele mai mici preţuri. 

De la simplitate la extravaganţă

Înainte, cuvântul de ordine pentru orice, de la mobilier la accesorii, aranjamente florale oferite şi ornamente stradale era “simplitate”. Astăzi, se pune accentul pe “extravaganţă” şi tot ceea ce ne înconjoară trebuie să ne atragă atenţia cumva pentru a reuşi să fie observat.

Extravaganţa, însă, nu trebuie să fie un lucru rău. În multitudinea de opţiuni este important să fie păstrat bunul gust, fie el şi reflectat în reclame neobişnuite.

Urmează holurile şcolilor unde, odinioară, părinţii şi copii puteau să se aşeze pe canapelele din lemn aduse din sala de sport. În zilele noastre, în cancelarie, în sălile de şedinţă şi chiar şi pe unele dintre coridoarele unor colegii există canapele moderne şi confortabile, aşa încât noul început de an nu mai are nicio urmă ameninţătoare.

Şi, desigur, nu se poate să fie uitate florile. Fiecare început de an este marcat de buchetele de flori oferite cu timiditate doamnei învăţătoare sau doamnei profesoare. Copiii comunismului ofereau, cu obrajii îmbujoraţi şi privirea în pământ, buchete de garoafe, gladiole, crizanteme sau alte flori din aceeaşi categorie – nimic ostentativ, nimic pretenţios.

Timpurile moderne au adus cu sine posibilitatea de a oferi buchete de flori sofisticate şi parfumate, cu flori autohtone, dar şi cu flori de import. Elevii se pot face remarcaţi foarte uşor oferind o floare sau un buchet de flori doamnelor profesoare.

Ne rămâne numai să privim cu zâmbete înduioşate fiecare nouă generaţie, în prima sa zi de şcoală, şi să încercăm să ţinem pasul cu vremurile ce par din ce în ce mai grăbite. 

Dupa cum spunea un prieten:

“Pe vremea mea” lucrurile erau diferite, doar trezitul era la fel de dificil.

Va doresc succes in noul an scolar !

Sursa: historia.ro

yohin yohin

Leave a Reply

Please type the characters of this captcha image in the input box

Please type the characters of this captcha image in the input box